New York Stock Exchange

Bursele au facut parte din economia si istoria americane inca din secolul 18.

In 1790, comerciantii din Philadelphia, care au ajutat la finantarea Razboiului de Independenta, au contribuit la crearea primei burse de valori din SUA pentru a tranzactiona datoria de 80 de milioane de $ a tanarului guvern federal.

Indemnati de boom-ul speculativ care avea sa decurga din aceasta, 24 de comercianti s-au adunat pe Strada Wall (Wall Street) la numarul 68 in 1792 si au semnat acordul Buttonwood Tree care marcheaza infiintarea New York Stock Exchange. Acordul avea scopul reglementarii comisioanelor pentru tranzactionarea obligatiunilor de razboi emise de catre tanarul guvern SUA precum si a doua banci. Una dintre acestea, Bank of New York, este si astazi listata pe NYSE.

Evenimentul care avea sa dea forma tranzactionarii pe cea mai mare bursa din lume s-a petrecut in 1875 atunci cand brokerul NYSE James Boyd s-a lovit la picior. Lipsindu-i mobilitatea de a se misca prin multimea de cumparatori si vanzatori, Boyd a stat doar intr-un loc si s-a ocupat de o singura actiune, Western Union. Clientii au realizat rapid ca este mai convenabil sa tranzactioneze mereu aceeasi actiune din acelasi loc, ducand la crearea sistemului specializat unde cererea si oferta cad de acord in urma unui proces de licitatie.

Astazi, mare parte din fluxul de ordine pe NYSE se realizeaza tot prin brokeri din ringul bursier care actioneaza ca agenti ai unor clienti ai firmei de brokeraj, aducand ordinele buy sau sell catre „postul specialistului”. Brokerii din ringul bursier, daca lucreaza pentru o firma, pot reprezenta si ordine pentru contul propriu. Brokerii independenti din ringul bursier realizeaza aceeasi sarcina, exceptand faptul ca nu lucreaza pentru o firma anume, ci doar ajuta la manevrarea ordinelor.

Din postul sau, specialistul se ocupa de procesul de licitatie, bazandu-se pe cunostintele sale exclusive despre ordinele buy si sell introduse in registrul sau de catre brokerii din ringul bursier. Uneori, chiar specialistul este cumparator sau vanzator ca ultima solutie, angajand capitalul firmei sale pentru a restabili ordinea in piata.

Cu toate acestea, specialistul nu trebuie sa se foloseasca niciodata de informatiile privilegiate continute in registrul pentru a obtine prioritate la tranzactionare, atunci cand se poate face o imperechere intre ordinele de cumparare si cele de vanzare.

In trecut, specialistii NYSE au abuzat de pozitiile lor privilegiate si au profitat de clienti, ducand la un acord cu SEC la inceputul lui 2004. Acest lucru a determinat SEC sa ia in considerare reforme extinse ale pietei pentru a alinia cadrul reglementator din SUA la avansul noilor tehnologii de tranzactionare.

Concurenta din partea tranzactionarii electronice eficiente s-a intensificat de asemenea. Ca atare, NYSE propune un nou model de piata hibrid, care ofera certitudinea executiei pentru investitorii care aleg acel model sau oportunitatea unui pret mai bun pentru ceilalti. Bursa ia in considerare si diversificarea ofertei de produse.

Dar, fara sa mai astepte aceste evolutii recente, NYSE si-a modernizat progresiv piata. Ordinele sunt livrate electronic catre NYSE prin SuperDot, un sistem de rutare a ordinelor care livreaza ordinele direct la postul de tranzactionare si trimite electronic firmelor membre care au initiat ordinele rapoarte post-tranzactionare.

NYSE e-Broker reprezinta un exemplu al utilizarii tehnologiei intr-un asemenea mediu. Aplicatia wireless de management al ordinelor pastreaza brokerii din ringul bursier in contact direct cu departamentele de tranzactionare ale firmelor pe care le reprezinta, precum si ceilalti participanti din ringul bursier.

Tranzactionarea electronica reprezinta in mod regulat circa 50% din volumul NYSE. Interactive Brokers, o firma pionier in utilizarea tehnologiei tranzactionarii, se claseaza in mod constant in primele 15 firme de pe bursa care folosesc tranzactionarea electronica.

Anonymous SuperDot (Adot) permite investitorilor institutionali sa plaseze ordine direct catre NYSE fara ca nici un participant sa le cunoasca identitatea. Institutiile si brokerii implicati trebuie sa stabileasca limite de tranzactionare.

Anumite ordine trimise catre NYSE se pot executa automat prin platforma Direct+, care acopera in prezent circa 10% din volumul bursei. Direct+ a fost realizat pentru ordine retail mici, de pana in 1099 de actiuni si are anumite limitari, ca de exemplu un interval de 30 de secunde obligatoriu intre ordinele consecutive.

NYSE propune acum sa creasca functionalitatea Direct+ prin eliminarea tuturor interdictiilor referitoare la marime si interval pentru a sprijini modelul sau hibrid. Acest lucru va avea un impact major asupra structurii pietei in cadrul NYSE si va afecta nu doar specialistii si brokerii din ringul bursier, dar si industria financiara globala.

Firmele membre pot de asemenea sa tranzactioneze pe durata a 4 sesiuni de tranzactionare after-hours, intre 4:15 pm si 6:30 pm in Off-Hours Trading Facility (OFHT).

Serviciile de date al pietei electronice NYSE includ NYSE OpenBook, un registru in timp real al ordinelor limita care afiseaza volumul agregat pentru fiecare pret pentru fiecare actiune de pe NYSE. LiquidityQuote furnizeaza un singur pret pentru numarul cumulat de actiuni pentru ordinele mai mari in registrul ordinelor limita, specialistul mentinand cotatiile in pret.

Pe langa dezvoltarea unui model hibrid, John Thain, CEO al NYSE, a subliniat planurile de diversificare a produselor oferite. NYSE, pe care se tranzactiona la un moment dat optiuni, ar putea oferi produse derivate si este de asteptat sa isi largeasca oferta existenta de obligatiuni guvernamentale si corporative care se tranzactioneaza electronic pe sistemul sau Automated Bond System sau platforma ABS.

O alta inovatie a NYSE ar putea fi extinderea programului de tranzactionare pentru a facilita accesul participantilor din Europa.